… până la apariţia pârtiilor de la Şureanu, în 2009, pârtiile de la Arieşeni erau singurele unde se putea schia, în judeţul Alba? Astfel, mai ales înainte de 1989, schiorii care vroiau să schieze altundeva decât la Arieşeni erau nevoiţi să improvizeze pârtii de schi şi instalaţii de cablu în cele mai sălbatice platouri alpine, [...]

… Luncile Prigoanei sunt faimoase şi pentru denumirile pe care le au traseele sportive din zonă? Turul Franţei, Piscul Durerii, Tura mare de pădure, Indianul Mare, Indianul Mic – se află toate pe întinsul Luncilor Prigoanei şi au fost denumite astfel de către antrenorul de fotbal Florian Tileagă,  acum 15 ani, pentru o bună delimitare [...]

… la Arieşeni (satul Bubeşti) există cea mai mare Bază Salvamont din ţară? Este un obiectiv de maximă importanţă pentru sporirea eficacităţii Serviciului Salvamont Alba, realizat de către Consiliul Judeţean Alba, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Lucrările la cabana Bazei Salvamont au fost finalizate în august 2010. Sediul va deservi în permanenţă întreg [...]

… Mihail Sadoveanu obişnuia să vâneze în pădurile Munţilor Şureanu, împreună cu Ionel Pop? Despre aventurile lor mărturisea acesta, într-una din relatările sale: „Cu maestrul Sadoveanu am mai făcut eu în trecut asemenea evadări în sălbăticiune şi îi cunoşteam şi iscusinţa, şi plăcerea preparării ambroziei: păstrăvi proaspeţi la frigare sau înfăşuraţi în frunza de brustur [...]

… grupul „Fetele de la Căpâlna” e una dintre mărcile incontestabile ale judeţului Alba? Căpâlna de Jos (de lângă Jidvei) a transmis din generaţie în generaţie un dans de fete descoperit de învăţătoarea Stana Biriş la sfârşitul anilor ’40, originea dansului putând fi regăsită în perioada de mijloc a Evului Mediu. Versurile şi paşii „purtatei” [...]

… la Blaj, grădina de lângă fostul castel mitropolitan adăposteşte „Gorunul lui Avram Iancu”? Este un copac falnic, cu o vechime de peste 600 de ani, martor al unor însemnate evenimente istorice petrecute pe pământul Blajului. Aici obişnuia să doinească Craiul Munţilor şi, tot aici, puteau fi întâlniţi fruntaşi ai românilor transilvăneni. La fel de [...]

… în interiorul şi în preajma impunătorului castel de la Valea Dosului (Izvorul Ampoiului) s-au filmat, în 1985, importante secvenţe din filmul Noi, cei din linia întâi, în regia lui Sergiu Nicolaescu? Edificiul a fost construit de Ion Giugurtu (fost premier al României, mare industriaş acţionar la minele de aur din zona Zlatna), între 1936 [...]

… peisajul încântător şi unic al Detunatelor a fost vizitat de împăratul Austriei, Franz Iosif, compozitorul Belá Bártok, dar şi de personalităţi precum Octavian Goga, Timotei Cipariu, George Bariţiu şi alţii?

La doar 12 km de Abrud se întinde Roşia Montană, una din cele mai vechi localităţi atestate documentar din România. Faimoasă în toată lumea pentru rezervele uriaşe de aur, exploatate încă din perioada stăpânirii romane, Roşia Montană atrage în continuare valuri întregi de turişti. Iată câteva curiozități locale, pe care merită să le știi înainte [...]

… anul 1959 a adus cumplitul Decret 410, în urma căruia majoritatea mănăstirilor de până atunci au fost desființate, obligându-i pe toți viețuitorii mai tineri de 50 de ani să se întoarcă la viața civilă? Este și cazul Mănăstirii Râmeț, din Munții Trascău. Cu toate astea, foarte puțini din cei izgoniți din mănăstiri și-au abandonat [...]

… Zlatna era, pe vremea imperiului roman, unul dintre cele mai semnificative centre urbane din Dacia? Se numea Ampelum, fiind centrul administraţiei minelor de aur din Dacia, precum şi sediul procuratorilor aurăriilor. Aceştia, denumiţi „procuratores aurarium”, coordonau diverşi funcţionari care apar în inscripţiile litice (în piatră) descoperite pe teritoriul actual al Zlatnei. De pildă, Mănăstirea [...]

… la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia este expusă o fereastră a Castelului Martinuzzi, ilustrând, astfel, o frântură din eleganţa sa renascentistă? Este, de fapt, un ancadrament de fereastră, recuperat din ruinele castelului, piesa făcând parte din lucrările de plastică arhitectonică atribuite pietrarilor de pe şantierele princiare, care au promovat formele Renaşterii.

… la Ceru-Băcăinţi, de la poalele Munților Metaliferi, tradiţia a fost păstrată cu sfinţenie timp de sute de ani? Vorbim despre dansul căluşarilor, vechi de peste 2.000 de ani, răspândit în toată ţara. La Ceru-Băcăinţi, însă, dansul este unic atât prin coregrafie (compusă din 3 segmente – „Căluşarul”, „Brâul”, „Romana”), cât şi prin costumaţie („cheptar” [...]