Credite foto: Rareş Tileagă
- rezervaţia botanică Pădurea Sloboda -
Aiudul nu e doar muzee şi turnuri cu ceas. Dincolo de oraş, pe un drum secret ce duce la Râmeţ, începe natura. Spectacolul verde, care te fură de cum ai pus piciorul. Nu te întreba cum şi de ce, e o veche strategie a naturii. Are darul incredibil de a te face să uiţi un pic cine eşti, cât e ora, unde ai parcat maşina… Fiindcă acum, vara, peisajele sunt mai explozive ca niciodată.
Le găseşti în Pădurea Sloboda, locul despre care vorbim acum. Calea de acces e destul de puţin umblată, dar asta n-o face neapărat dificilă. Drumul porneşte chiar din centrul Aiudului, pe DJ 107 I, şi continuă trecând prin comunele Râmeţ, Ponor, Bucium, până la Abrud. Dar pădurea e dincoace de toate aceste localităţi, astfel că accesul se face rapid. Tot ce trebuie este să vrei o gură de aer curat într-un mediu splendid şi, mai ales, să nu ţii cont de cei care îţi vor zice că îţi strici maşina pe acel DJ 107 I. Nu e atât de rău pe cât se spune. Sunt maxim 15 km de drum accidentat prin pădure, pe care o maşină cu garda joasă îi poate parcurge încet, cu atenţie. Efortul merită, pe cuvânt de turist.
„Mediul splendid” e chiar pădurea în sine, declarată, în 1969, rezervaţie botanică. Ca atare, nu e orice pădure. Din punct de vedere ştiinţific, este specială deoarece conservă fragmente de ecosisteme forestiere specifice pentru partea de vest a Podişului Transilvaniei, remarcabile mai ales în partea de pădure ce se întinde de la cabana Sloboda până la păşunile locuitorilor din Râmeţ. Se află în Dealurile Aiudului, la poalele estice ale Munţilor Trascău, la altitudini de peste 700 m; de fapt, este un ţinut piemontan, aşadar de tranziţie între Culoarul Mureşului şi Trascău, cu versanţi abrupţi şi văi adânci. Iar porţiunea cu arborete valoros este o alternanţă absolut impresionantă de gorun, făget, fag, carpen, încheiată cu o alee de molizi bătrâni, pe culmea dealului.
Din punct de vedere turistic, însă, lucrurile sunt şi mai simple… De pildă, imediat după ce intri în pădure, îţi reţine privirea culoarul de arbori care se apleacă peste drum, umbrind serpentinele care te duc tot mai adânc, în codru. Emoţia urcuşului e dată şi de dealurile puternic înclinate, a căror frumuseţe frustă, sălbatică te rupe totalmente de toate nimicurile urbane. Loc de campare, de odihnă şi de grătar există din plin. Se pretează excelent pentru cicloturism, pentru excursii cu autocarul, chiar şi pentru drumeţii prin pădure, dat fiind că vegetaţia de sol şi a copacilor e suficient de „aerisită”. Mai recreativ nici că se poate, aproape de Aiud. Totuşi, un mic dezavantaj îl constituie muştele şi ţânţarii, odată cu înserarea…
Important este că Pădurea Sloboda intră pe lista lungă cu zone ale judeţului care mustesc de peisaje verzi. Poziţia sa se integrează pe un traseu atractiv, care străbate zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului. Ce mai rămâne de zis? Drum bun!
*
Superbe fotografii, ca de obicei, felicitari Rares!
Multumesc frumos