Alba. Pagini de vacanţă

        Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, în colaborare cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii organizează, în perioada 17 mai – 6 iunie 2007, expoziţia „Amintiri din Epoca de Aur – 1965 – 1989”. Vernisajul acestei expoziţii are loc chiar astăzi, 17 mai 2007, ora 13:00, la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.           

          Expoziţia îşi propune să ilustreze cu materiale muzeistice tridimensionale, precum şi multe documente şi fotografii, impactul pe care l-au avut cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu şi principalele caracteristici ale dictaturii comuniste asupra societăţii româneşti. Conform muzeografilor din Alba Iulia, o asemenea expoziţie nu a mai fost vreodată organizată în România, deoarece prezenta manifestare include atât o sumedenie de piese, expuse pe o suprafaţă de peste 200 de metri patraţi, cât şi foarte multe extrase din documentele Securităţii, unele scoase special din Arhivele CNSAS pentru acest scop.           

     Directorul muzeului, Gabriel Rustoiu, a subliniat că acum, la 17 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, nici copiii şi nici tinerii nu ştiu ce pas important a făcut societatea românească. „În lupta cotidiană pentru existenţă, stresul îi face pe nostalgici să repete aproape obsesiv sintagma „ce bine era înainte…” Noi vrem să arătăm acum acea epocă aşa precum era ea. Tânăra generaţie trebuie să ştie ce învaţă şi despre ce se vorbeşte, uneori cu mânie, alteori cu nostalgie. Poate că nu a fost atât de bine atunci, dacă în urmă cu 17 ani, la schimbarea sistemului politic au murit mii şi mii de oameni. Cei ce vor vizita această expoziţie vor putea să vadă şi să judece din nou, sperăm noi, cât mai obiectiv, modul de viaţă a societăţii represive comuniste”.           

         Expoziţia este organizată tematic pe mai multe secţiuni. Una dintre acestea prezintă impactul comunismului asupra tinerilor de acum un sfert de veac şi mai bine, asupra copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, care erau obligaţi să facă figuraţie ore în şir pentru „grandioasele” spectacole de preamărire a liderilor comunişti, şi în special a cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu. O parte a acestei componente expoziţionale prezintă, prin documente extrase din arhivele CNSAS, chiar modul de constituire a reţelelor informative din unităţile de învăţământ.           

         O altă secţiune se referă la „viaţa cotidiană a oamenilor muncii din Epoca de Aur”. Pot fi văzute de la anosta, dar atât de cunoscuta carpetă „Răpirea din Serai”, şi până la peştişorii de sticlă colorată, tot felul de obiecte pe care românii le adunau în case, ca un fel de amulete împotriva regulilor absurde ale regimului. Pentru cei ce stăteau la cozi interminabile în faţa alimentarelor ce gemeau de conserve de peşte – unde a dispărut oare sloganul „Nici o masă fără peşte!”? – există expuse sticlele de lapte ce erau lăsate în faţa uşilor magazinelor începând cu orele mici ale nopţii, sau chiar din seara precedentă, dar şi cunoscutele sticle de sifon reîncărcabil, alături de, minunea minunilor, o cartelă de alimente completată ultima dată în 18 decembrie 1989! Tot în această secţiune vor putea fi văzute chiar şi rapoarte informative ale Securităţii, referitoare la starea de spirit a populaţiei din Alba, datorată lipsurilor de tot felul şi în special a crizei de alimente…           

        Cea de-a treia secţiune a expoziţiei se referă la cultul personalităţii dictatorului Ceauşescu, şi cuprinde chiar şi imagini de la vizitele cuplului conducător în municipiul reşedinţă a judeţului Alba. Peste tot vor sta de strajă manechine echipate cu uniformele din urmă cu peste două decenii, începând de la cele ale „Şoimilor Patriei” şi trecând la cele de „Pionieri”, sau mai detestatele echipamentele ale miliţienilor şi securiştilor.           

          În fine, a patra parte a acestei inedite expoziţii se ocupă de aparatul administrativ şi represiv al acelor vremuri, fiind expuse documente referitoare la activitatea Securităţii Statului în judeţul nostru, poze de urmărire informative şi chiar angajamente date în faţa ofiţerilor ce recrutau oameni care trebuiau să îşi „toarne” cunoscuţii, vecinii, prietenii şi chiar familia, pentru „propăşirea pe cele mai înalte culmi ale societăţii socialiste multilateral dezvoltate”.           

        Această expoziţie nu îşi propune să lezeze pe nimeni, iar secretul şi dreptul la intimitate al persoanelor va fi respectat cu sfinţenie. Ceea ce se doreşte este numai o „simplă” rememorare a unor momente dureroase din istoria noastră naţională.           

        Programul de vizitare a expoziţiei „Amintiri din Epoca de Aur – 1965 – 1989” este de marţi până duminică între orele 10:00-17:00, iar costul unui bilet este de 2,5 lei pentru elevi şi studenţi şi 5 lei pentru adulţi. 

Festivalul Lucian Blaga a redeschis apetitul pentru carte 

      Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, a avut loc între 4 şi 6 mai 2007. A doua zi a acestui important eveniment cultural pentru judeţul Alba a fost dedicată aproape în totalitate lansărilor de carte. Caravane de cărţi s-au mutat pentru această zi la Alba Iulia şi Sebeş, oraşe care au devenit capitale ale culturii blagiene.

      Locaţiile în care au fost amplasate standurile de carte, au fost alese „strategic” şi „cu cap”, în parcul situat în faţa Catedrala Reîntregirii Neamului, în Alba Iulia şi în Parcul din faţa Primăriei din Sebeş. Aceste locuri s-au dovedit a fi propice şi numai bune pentru promovarea literaturii de calitate. Edituri din Alba Iulia, Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti au încântat miile de trecători cu lansări de volume care mai de care mai interesante în această a doua zi a festivalului. Timpul a fost de-a dreptul drămuit, pe parcursul a zece ore fiind cu greu acordată echitabil posibilitatea fiecărei edituri de a-şi prezenta valorile rând pe rând. Atmosfera a fost una de-a dreptul încântătoare, publicul fiind destul de numeros, interesant şi interesat de ceea ce se petrece, şi totodată nerăbdător să vadă personalitaţile prezente şi să le audă discursurile. Persoane de toate vârstele şi categoriile sociale au fost prezente în parc în această zi, cu noroc frumoasă, de la bătrâni pasionaţi sau nu de litaratură, la tineret care, în trecere sau nu, au poposit un timp la fiecare stand, fascinaţi de ceea ce văd, şi pâna la copii, mici şi mai puţin familiarizaţi cu un astfel de eveniment, dar şi ei pasionaţi şi plini de viaţă. Animaţia a fost asigurată mascote şui, prezente pentru a destinde atmosfera, şi de nenumăraţii copii, nerăbdători şi fără stare, cu baloane inscripţionate cu „Lucian Blaga”, care săreau, alergau sau chiar recitau poezii, uşor îndemnaţi de cei ce îi supravegheau.

     Încet, încet lucrurile au început să se mişte, şi reprezentanţii diferitelor edituri să-şi facă apariţia şi să-şi înceapă prezentările. Tot la fel au început să apară şi personalităţile locale, naţionale sau chiar internaţionale, importante pentru cultura romanească. Au fost prezenţi în oraşul Marii Uniri scriitori sau critici literari precum Mircea Braga, Ion Miloş, Gheorghe Grigurcu, Ion Mărgineanu, Diana Câmpan, Rodica Chira, Paula Romanescu,  Catinca Agache sau Traian Diaconescu. Un fapt remarcant şi îmbucurător a fost acela că pe mesele improvizate de către organizatori se puteau zări volume de adevarată valoare culturală la preţuri mai mult decât accesibile.

        Manifestările au început încă de dimineaţă, şi lumea abia ajunsă în mijlocul lor se afla încă într-o oarecare stare de blazare tipică acestui moment al zilei de sâmbătă, atmosfera a fost destinsă de momentul în care a venit timpul cărţilor pentru copii, când cei mici pur şi simplu au explodat, şi nu mai puteau fi opriţi. La un moment dat din mulţime se aude o voce de femeie matură care spune „dacă n-am avea fiecare un pic de suflet de copil în noi, am fi morţi deja”, lucru cât se poate de adevărat.

        Cel mai important şi mult aşteptat eveniment din cadrul lansărilor de carte, a fost acela al prezentării celei de-a doua ediţii a operelor lui Blaga „Lucian Blaga – Poemele luminii”, ediţie de lux realizată de editura Ars Longa din Iaşi, dar şi un volum în scriere Braille a aceloraşi opere, realizat de către Tipografia Braille a Asociaţiei Nevăzătorilor din România, ceva inedit pentru majoritatea publicului prezent.

        Toată lumea interesată s-a deplasat apoi spre incinta Casei de cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, pentru a asista la festivitatea de premiere a căstigătorilor acestei ediţii. Au fost acordate diferite premii ale unor numeroase fundaţii, culminând cu marele premiu al Festivalului. Printre onoraţii câştigători s-au numărat tineri elevi si studenţi din toată ţara, dar şi personalităţi culturale precum Ana Blandiana, Ion Miloş, Gheorghe Grigurcu, Lucia Mureşan şi mulţi alţii. Ziua s-a încheiat cu un superb spectacol simfonic, cu piese din repertoriul clasic al marilor Mozart, Bach şi Beethoven, susţinut de artiştii Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, care l-au avut ca dirijor pe Lucian Vlădescu.

        Întrebată dacă volumele prezentate de edituri în cea de-a doua zi de festival sunt reprezentaive pentru ceea ce înseamnă literatura română actuală, scriitoarea Paula Romanescu a răspuns: „ele reprezintă numai un segment, nimic nu poate reprezenta cultura românească în totalitate, reprezintă un mod de abordare a culturii, a literaturii, punctele de vedere care sunt proprii cercetătorului care s-a aplecat asupra unei cărţi, dar prin ceea ce s-a realizat la Alba Iulia s-a demonstrat că interesul pentru o carte de valoare nu este unul trecător, ci se găseşte în fiecare dintre noi şi el trebuie doar stimulat pentru a fi eliberat şi împlinit”.

(Material realizat de către studenţii Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu. Autor, Sorin Stanciu.) 

Muţenia lui Blaga rememorată de Radu Cărpinişianu 

         La cea de a XXVII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, am avut prilejul stăm de vorbă cu doctorul Radu Cărpinişianu (84 de ani), nepotul lui Lucian Blaga, care nu s-a ferit să ne ofere date mai puţin cunoscute publicului larg despre Blaga.  Atunci când vorbim de copilul Lucian Blaga nu putem omite muţenia sa „încăpăţânată” să reziste până la vârsta de patru ani. Radu Cărpinişianu descrie această muţenie ca fiind una autoimpusă şi crede că poetul se temea să nu „pocească” cuvintele.

      Deşi familia lui îl dusese la mulţi medici, nici unul nu a reuşit să-i găsească o posibilă boală, care i-ar fi putut afecta vorbirea. În urma unei puternice mustrări de către mama sa: „De ce nu vrei să vorbeşti, mă faci de ruşine, crede lumea că esti mut?”, pentru copil a urmat o noapte zbuciumată, plină de coşmaruri. A doua zi a mers cea care i-a dat viaţă şi a început să vorbească normal, recuperând parcă timpul pierdut. Astfel, existau încă din copilărie indicii despre geniul creator al lui Blaga ce urma să se formeze.

      De asemenea, Cărpinişianu îşi aminteşte debutul poetic al lui Blaga din 1910, cu poezia „Pe ţărm” şi „Noapte” publicate în revista arădeană „Tribuna”. Tânărul poet a compus primele poezii la Braşov, unde urma cursurile liceului „Andrei Şaguna”. Iniţial publicase sub pseudonimul Ion Albu, deoarece, la vremea respectivă, elevilor nu li se permitea să publice. Nepotul lui Blaga şi-l aminteşte pe poet ca fiind un adolescent timid, retras, dar fiind, în mod paradoxal, o fire prietenoasă. Totuşi, deseori obişnuia să facă lungi plimbări singuratice.

     Datorită personalităţii complexe a poetului, acum se poate spune că el poate fi abordat din mai multe perspective: Blaga - teolog, filozof, poet, dar şi ziarist.

     În 1914 s-a înscris la Academia Teologică în Sibiu, unde a fost remarcată pasiunea lui pentru filozofie şi literatură. Tot atunci a publicat o lucrare despre filosofia lui Bergson, apărută în ziarul „Românul” din Arad, dar care a fost primită prost de public.

        Împreună cu soţia sa, pe care o cunoscuse la Braşov, în timpul liceului, Blaga a plecat să studieze la Viena. El a urmat astfel cursurile Facultăţii de Filozofie, în timp ce viitoarea şi iubita lui soţie, Dorli, a studiat medicina. Înclinaţia către ştiinţă se făcea simţită încă de atunci, când o însoţea pe Cornelia la cursurile de anatomie. Această aplecare către ştiinţele exacte nu era întâmplătoare, căci dintotdeauna a nutrit o pasiune pentru matematică, fizică, chimie, biologie, aşa cum ne mărturiseşte domnul Cărpinişianu. Această pasiune şi dragoste pentru ştiinţă s-a concretizat ulterior în lucrarea „Istoria ipotezelor în ştiinţă”, ce reuşea o împletire a cunoştinţelor exacte cu filosofia. Se poate deci spune că Blaga considera necesar să-şi aseze filozofia pe o structură solidă, ca acea a ştiinţei.

       Câţiva ani mai târziu Blaga a devenit profesor la Universitatea din Cluj. Scrierile sale nu erau înţelese, era persecutat chiar şi de către alţi colegi de-ai săi, profesori. Distingeau din operele sale o „ameninţătoare” tentă de dreapta, văzându-l ca un poet şi filozof idealist. Acest lucru a avut drept urmare înlăturarea lui de la catedră. Însă persecutarea lui nu s-a oprit şi i-au fost interzise cărţile, dar nu şi traducerile. De la el vin traducerile lui „Faust” de Goethe, ale „Operelor” lui Lessing şi un volum „Din lirica universală”.

      Radu Cărpinişianu îşi aminteşte cu exactitate de o temere a poetului şi anume frica morţii cauzată de tuberculoză, temere fondată, deoarece mai multi membri din familia lui au murit de aceasta boală. Din nefericire, anul 1961 i-a adus sfârşitul marelui om de cultură, dar nu de boala de care s-a temut mereu.

(Material realizat de către studenţii Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu. Autoare, Andreea Dascălu şi Anca Linte.) 

„Golf is Gold” – In memoriam Paul Tomiţă 

     Clubul de golf  „Paul Tomiţă” de la Pianu de Jos, este unul dintre cele mai reprezen­tative cluburi de gen din România.     

    Terenul este construit într-un cadru natural, pe o fostă păşune situată la poalele munţilor Sebeşului, fiind asemănat de către jucătorii de golf din străinătate cu cel din locali­tatea Augusta din SUA, având o suprafaţă de 35 de hectare, ce poate fi parcursă de două ori (sistem Stableford), pe care sunt amplasate 9 cupe, în timp ce lungimea traseului este de 5830 metri pentru domni şi 5092 metri în cazul doamnelor şi juniorilor.    

    Turneul Alba Golf Challenge se joacă la 18 cupe, în sistemul mai sus amintit, par 72, pe două categorii: categoria I, HCP 0-18 şi categoria a II-a, HCP 19-36.    

     Totul a început în 12 iunie 1994, atunci când profesorul de sport din localitate, Nicolae Ursu, prieten de familie cu regre­tatul Paul Tomiţa, i-a cerut acestuia să facă o demonstraţie de practi­care a jocului de golf pentru elevii din şcoală. Demonstraţia s-a făcut chiar în ziua în care Paul Tomiţa împlinea 80 de ani. Odată cu trecerea anilor, aceasta demonstraţie a devenit o tradiţie, fiind o reuşită din toate punctele de vedere, adunând de-a lungul tipului mai mulţi jucători din ţară şi din străinătate. Câteva dintre perso­na­lităţile care s-au perindat prin această zonă, sunt: prinţul Dimitrie Sturza, Florin Segărceanu, Dinu Pescariu, Mugur Mihăescu, Lu­cian Viziru şi mulţi alţii. La reuşita acestor întreceri îşi dau de fiecare dată concursul caddy, care, pe lângă câştigul material destul de substanţial, îşi îm­bogăţesc şi cu­noştinţele în ce­ea ce priveşte a­cest sport elitist.    

        Pentru cea de-a treia ediţie a ALBA GOLF CHALLENGE, ce va avea loc duminică, 20 mai 2007, la terenul de golf de la Pianu de Jos, au fost trimise peste 300 de invitaţii, deoarece evenimentul se va înscrie în cadrul unor mai ample manifestări dedicate promovării economice şi turistice a judeţului Alba.    

    La ediţia din acest an şi-a confirmat participarea, în calitate de partener oficial, banca DEXIA KOMMUNALKREDIT România SA, o cunoscută instituţie financiară, care lucrează doar cu administraţia publică din mai multe ţări europene şi care a şi acordat judeţului Alba o importantă linie de finanţare pentru finalizarea celor mai importante artere rutiere de interes judeţean.     

       În plus, subliniem faptul că, pe baza parteneriatului cu DEXIA pentru organizarea evenimentelor din 20 mai de la Pianu de Jos, Consiliul Judeţean Alba a invitat la manifestări pe toţi preşedinţii de consilii judeţene din ţară, precum şi reprezentanţi ai ministerelor, pentru a discuta, într-un cadru destins, despre posibilităţile de conlucrare şi colaborare pentru promovarea reciprocă a proiectelor importante, atât din punct de vedere economic, cât şi, mai ales, din punct de vedere turistic.    

      Pe de altă parte, tot în cadrul natural de un pitoresc deosebit de la Pianu, în acelaşi timp cu întrecerea jucătorilor de golf, va avea loc o nouă reuniune a Comitetului de Dezvoltare Economică a judeţului Alba, un prilej excelent pentru oamenii de afaceri din judeţ de a constata interesul acordat de administraţia publică locală pentru comunitatea economică. Organizatorii manifestărilor speră ca promovarea intensivă a potenţialului local să capteze atenţia investitorilor pentru a se crea premisele unei dezvoltări durabile şi armonioase a tuturor regiunilor din judeţul Alba. De aceea, întâlnirile dintre cei mai activi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi administraţia publică locală sunt privite ca un factor important pentru crearea celor mai bune canale de comunicare şi definitivare a proiectelor comune privind viitoarele investiţii în judeţul nostru.    

      Revenind la concursul de golf, arătăm că, în urmă cu un an, pe o vreme mai mult decât favorabilă pentru o com­petiţie în aer liber, concursul a fost un succes deosebit, lucru care nu este dovedit numai prin numărul partici­panţilor, ci şi prin calitatea acestora. Nume impor­tante din sportul cu crosa au onorat terenul din Pianu, iar VIP-urile au arătat că pot veni în judeţul nostru şi la turnee open nu numai la competiţii de „casă”. De fapt, de acest lucru are nevoie şi judeţul Alba, dacă evenimentul sportiv va fi exploatat în scopul promovării întregii microregiuni.     

        Iată ce a declarat anul trecut unul dintre arbitrii întâlnirii, marschall Nicolae Nobilescu (directorul “Revistei jucătorilor şi amatorilor de golf”): „Ceea ce s-a realizat aici la Pianu, pe cel mai frumos teren de golf din ţară, ne face să credem că iubitorii acestui sport vor avea parte cât mai curând de un challenge profe­sionist, de fapt, de care toată ţara are nevoie. Pot spune că am avut onoarea de a participa la o competiţie admirabil organizată, pe o vreme deosebită şi am observat că absolut toţi participanţii au fost mulţumiţi, fapt ce mă face să cred că aici vor avea loc şi ediţia a treia şi a patra şi multe, multe altele. E plăcut să vezi că golful pătrunde la noi din ce în ce mai mult şi că, poate la Pianu, vom avea şi noi un mare turneu interna­ţional în viitorul cât mai apropiat”.

     Mai concludent pentru ceea ce înseamnă golful sunt vorbele rostite, în urmă cu mai mult de un deceniu, de reputatul Paul Tomiţa, într-o discuţie cu reporterul care avea să scrie singura carte despre viaţa „Profesorului de Golf” (Extrase din volumul „Profesorul de golf - Povestea unei vieţi”, de Ioan Bâscă, Editura Altip Alba Iulia, 1999): „Când e vorba de istoria Clubului sau Cercului de golf ea e prea interesantă, prea frumoasă şi prea tragică, dar are mai multe capete. Nu ştiu de unde s-o apuc, de unde să încep. După Războiul de Reîntregire a Neamului am avut în România oameni de afaceri, mai mulţi şi mai buni ca acum, veniţi din America, Anglia, Franţa, Olanda, Belgia, sau mai ştiu eu de pe unde. În 1923, un om de afaceri american s-a dus la primarul Bucureştiului să-i ceară un teren pentru golf. Primarul de pe vremea aia ştia un maidan, un fel de ladă de gunoi a Bucureştilor. Locul era atunci în afara Capitalei. L-o dat la american locul respectiv - deştept primarul - cu un anume gând, spunându-i „Vă dau terenul ăsta de 41 hectare cu două condiţii: unu - să-l curăţaţi de gunoaie şi doi - să-I plantaţi cu copaci după un program dat de primărie”. Americanul l-a luat şi a cheltuit mulţi bani până a curăţat acolo. Eu am ajuns acolo după încheierea acestei faze. Întâmplarea face ca înainte mea să fi existat un prim profesor de golf, francez la origine, Jean Baptiste Lammaison - adus de prinţul Puiu Ghika. Cu acest profesor am început eu golful.     

    Eu am ajuns în Bucureşti în izmene albe, în opinci şi în cămeşi cusute de muma. Aşa era pe vremurile alea şi mi-e drag să spun că, chiar dacă la noi astăzi e o ruşine să spui de unde ai plecat, în America un om care pleacă de jos şi ajunge cineva, îi mândru de originea lui. Dar, la noi, e o ruşine să spui de unde ai plecat înainte de a ajunge undeva, sus. Mie nu-mi este şi nu mi-a fost niciodată ruşine de asta.

       Dar, cel mai important […] spun încă un lucru - să mă ierte Dumnezeu - dacă în România nu facem patru, cinci… zece terenuri de golf n-o să atragem niciodată oameni de afaceri, oameni cu bani. Pentru două motive: unul - un teren de golf e o carte de vizită a ţării şi doi - oamenii de afaceri îşi rezolvă problemele pe terenul de golf, la club, nu în birou. Mai ales că avem atâtea zone frumoase în ţara noastră. Or, oamenilor de afaceri nu le place la înghesuială, printre turiştii obişnuiţi. Le place liniştea de pe terenul de golf, care are pe puţin 40-50 hectare, care îi „private park” şi unde se pot destinde „activ”. Golful este o pasiune, dar reprezintă mai ales dorinţa de a trăi în aer liber. Golful este sănătate”. 

Secretul lui Bacchus deschide calea Europei 

          Ansamblul Regiunilor Europene Viti-vinicole – AREV – a organizat, la sfârşitul lunii aprilie,  la Stuttgart, Germania,  cea de-a 15-a reuniune a Adunării Generale şi cel de-al 21-lea Consiliu Internaţional al organizaţiei. Judeţul Alba, respectiv Consiliul judeţean Alba, a fost şi el reprezentat la această reuniune, de o delegaţie condusă de domnul Teodor Florin Mărginean, vicepreşedinte al CJ Alba şi preşedinte al Asociaţiei „Ţara Vinului” Alba.

         Cea de-a 15-a reuniune a Adunării Generale a AREV, care a servit drept introducere pentru Congresul „INTERVITIS INTERFRUCTA”, a avut pe ordinea de zi subiecte importante, dintre care cel mai interesant a fost cel referitor la proiectul „Drumurile Europene ale Vinului”, prezentat de domnul Norbert Heine. Obiectivul central al acestui proiect îl reprezintă evidenţierea vinului ca un produs al patrimoniului cultural al fiecărei regiuni europene şi asocierea acestuia cu turismul, în special cu cel oenologic. Deoarece pentru elaborarea şi implementarea unor astfel de proiecte există surse de finanţare europene, informaţii complexe despre toate aceste vor fi trimise în curând tuturor regiunilor membre AREV şi vor fi publicate şi pe pagina web a AREV.

      Pe de altă parte s-a alocat timp şi pentru tema „Vin şi Sănătate”, ce a fost abordată prin mai multe intervenţii, prin care vorbitorii au subliniat necesitatea adoptării de către Uniunea Europeană a unei strategii în materie de alcool, pentru prevenirea consumului excesiv de alcool în special de către tineri, nefiind însă ignorate efectele benefice ale unui consum moderat de vin.

         Grupul de lucru pentru reforma Organizării Pieţei Comune a Vinului – OCM-Vin – din cadrul AREV şi-a prezentat raportul de activitate, la finalul acestuia fiind adoptată şi rezoluţia referitoarea la Organizarea Pieţei Comune a Vinului – OCM-Vin – care se referă la necesitatea adoptării de către Comisia Europeană a unei reforme a pieţei viti-vinicole în cadrul Uniunii Europene, ţinând cont de specificul viticulturii în cadrul Politicii Agricole Comune – PAC şi de diversitatea viticulturii regionale în Europa. În aceste condiţii apare necesitatea creării unor instituţii ca Observatorul Vinului, al Viticulturii, precum şi a unei politici ofensive axate pe particularităţile viticulturii europene.

        Delegaţia judeţului Alba  a participat şi la Ceremonia Oficială de Deschidere a Salonului INTERVITIS INTERFRUCTA 2007 şi la cea de-a 59-a ediţie a Congresului Viticulturii, evenimente organizate de Asociaţia Germană a Producătorilor de Vinuri.

         La invitaţia Domnului Raymond Baltenweck, vicepreşedinte al  Comitetul Director al Consiliului European al Profesioniştilor Vinului – CEPV – delegaţia judeţului Alba a efectuat o vizită în Alsacia pentru a descoperi podgoriile alsaciene, cooperativele de producere a vinului şi micile crame de familie, precum şi pentru a discuta despre posibilităţile de a stabili un parteneriat în cooperare descentralizată în domeniul formării tinerilor tehnicieni în domeniul vinificaţiei, un eventual parteneriat între un liceu agricol din judeţul Alba şi unul din regiunea Alsaciei şi chiar o înfrăţire între localităţi cu tradiţii viti-vinicole din judeţul Alba şi localităţi alsaciene Ribeauvillé. De asemenea, s-a stabilit şi demararea unei colaborări pentru implementarea proiectului „Drumul Vinului” în judeţul Alba, sub forma unor schimburi de experienţă şi de competenţe - „savoir-faire”.

        Unul dintre punctele cele mai importante atinse de delegaţia din Alba la lucrările Consiliului Internaţional al AREV a fost depunerea oficială a candidaturii judeţului Alba pentru a organiza cea de-a 16-a reuniune a Consiliului în judeţul Alba, în toamna acestui an. Referindu-se la acest aspect, domnul Florin Mărginean a declarat că: „În acest moment trebuie să arătăm Europei că România, odată integrată în marea familie continentală, este o prezenţă semnificativă şi pe piaţa vinurilor. În plus, judeţul Alba vrea şi trebuie să atragă turişti în sectorul oenologic şi vrea să-şi dezvolte capacităţile, ţinând cont de potenţialul deosebit dat de proiectul de tip „Drumul Vinului”. Aceasta este ţinta primordială a Asociaţiei „Ţara Vinului” şi acesta este obiectivul pe care ni-l propunem să-l îndeplinim, pentru a dovedi partenerilor noştri că dezvoltarea durabilă se poate asigura pe căi sigure şi fiabile, în concordanţă cu ceea ce se aşteaptă de la ţara noastră pe plan european”. 

Interes pentru crearea unei Asociaţii de turism a Regiunii Centru

 Pentru a asigura integrarea ofertei turistice a judeţului Alba în cadrul general al turismului regional, Târgul de Turism Rural de la Albac va fi amânat până în toamnă 

     În perioada 9-10 mai 2007, la Sibiu, a avut loc o reuniune organizată de Consiliul Judeţean Sibiu şi Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu pe tema dezvoltării durabile a turismului în Regiunea Centru. Obiectivele preconizate de organizatori a fi atinse în cadrul acestei reuniuni au fost: colaborarea celor şase judeţe în domeniul turismului şi crearea unei structuri asociative pentru turism în regiune.

         Din partea judeţului Alba au participat directorul Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean Alba, dl. Dan Mihai Popescu şi şeful Serviciului Turism din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Alba, dl. Lucian Docea. La Sibiu ei s-au întâlnit cu preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, dl. Martin Bottesch şi cu primarul municipiului Sibiu, dl. Klaus Johannis, precum şi cu preşedintele Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, Alin Chipăilă, principalul organizator al întâlnirii. Alţi invitaţi au fost preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, d-na Edita Emöke Lokodi şi preşedintele Asociaţiei judeţene de Turism Mureş, Kadar Botond, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, dl. Demeter Ianos, însoţit de un reprezentant al serviciului care se ocupă de dezvoltarea turismului în acest judeţ. Reuniunea a fost completată de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, dl. Borboly Csaba, însoţit de preşedintele Asociaţiei de Turism din Harghita, iar din judeţul Braşov a participat o reprezentantă a Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul din centrul ţării.

     La întâlnire s-a discutat intens despre oportunitatea înfiinţării unei Asociaţii regionale de Turism, din care să facă parte toate judeţele regiunii Centru. Deşi au avut loc mai multe runde de discuţii, pe parcursul a peste cinci ore, un asemenea subiect important nu a putut fi tratat cu superficialitate, iar participanţii nu au reuşit să cadă de acord de la prima întâlnire. Având în vedere că modul de organizare a activităţii de promovare şi dezvoltare a turismului în aceste judeţe din centrul Transilvaniei este diferit în fiecare structură administrativ-teritorială (în unele activitatea fiind realizată de angajaţi ai aparatului propriu al Consiliului Judeţean, iar în altele ea fiind externalizată către asociaţiile de turism nou înfiinţate), toţi invitaţii Întâlnirii Regionale de Turism de la Sibiu au ajuns la concluzia că este necesară o a doua întâlnire. Aceasta a fost programată în 12 iulie, la Ocna Sibiului, iar în cadrul ei se vor discuta aspecte concrete ale colaborării intraregionale şi interjudeţene.

          Delegaţia Consiliului Judeţean Alba a subscris ideii ca, în cazul în care Asociaţia Regională de Turism a judeţelor din Regiunea Centru va fi înfiinţată, rolul ei va fi acela de elaborare a a strategiilor regionale în domeniul turismului şi crearea şi gestionarea unui brand regional. De asemenea, o astfel de asociaţie va putea atrage fonduri europene în proiectele în care partenerii sunt din judeţe diferite şi va putea asigura dezvoltarea unui sistem integrat de centre de informare turistică.

        În contextul generat de oportunitatea înfiinţării acestei asociaţii regionale în domeniul turismului, trebuie ţinut cont şi de interesele judeţului Alba, care şi-a propus să-şi amplifice campania de promovare turistică la nivel naţional, în paralel cu creşterea interesului pentru zona turistică a Munţilor Apuseni, pentru sezonul de iarnă 2007-2008. De aceea, conducerea Consiliului Judeţean Alba, de comun acord cu Primăria Albac şi după consultarea unor reprezentanţi ai structurilor de primire turistică, a luat decizia amânării Târgului de Turism Rural de la Albac, ediţia a III-a. Acesta a fost programat iniţial pentru intervalul 26-27 mai a.c., şi urmează a fi organizat în prima jumătate a lunii septembrie, după încheierea sezonului estival.

   În decursul ediţiilor viitoare ale materialelor noastre vom reveni cu alte amănunte în această chestiune.