ORIZONTURI BUNE: ȘUREANU

O simplă căutare pe Google cu „schi Șureanu” te convinge pe loc. Te iau cu asalt zeci de filmulețe pe YouTube, poze pe bloguri și forumuri care duduie de comentarii la cald. Și asta pentru că, prin pârtiile, telescaunul și teleschiurile de pe Șureanu, un mare vis a devenit realitate pentru toţi cei ce au sportul în sânge. Dragi cititori cu chef de zăpadă, bine ați venit pe cele nouă pârtii ale unuia din cele mai înalte domenii schiabile din estul Europei.

În primul rând, la Șureanu ai parte de multă, multă zăpadă. Părăsind şesul, unde ba ninge, ba plouă, Valea Sebeşului ți se înfățișează în alte straie. Albe. Nămeţii se înghesuie imediat după ce treci de lacul Oașa, ceea ce te asigură că zăpezile sunt şi mai mari, acolo sus. Aşa şi este: fiind o zonă foarte înaltă, cu ninsori încă din decembrie, stratul de zăpadă de la Şureanu depăşeşte, acum, 1 m grosime. În al doilea rând, Șureanu înseamnă mulți turiști. Adică extrem de multe păreri, de la încântare și extaz, la nervi și dezamăgire. Corect ar fi, deci, să pomenim aici atât plusurile, cât și minusurile acestui superb ținut dedicat schiului.

Cu plus…

+ e cea mai bună zăpadă din judeţ. În iernile cu precipitaţii normale, stratul pe pârtie depăşeşte 1 m, ceea ce permite extinderea sezonului de schi pe cinci luni (decembrie – aprilie). Dovadă pentru această abundenţă a omătului stau porţiunile de zăpadă cvasi-permanentă de pe latura nordică a Şureanului, aproape de vârful Canciu. Altfel spus, atunci când în multe staţiuni din ţară va apărea iarba verde pe pârtie, la Şureanu se va schia din plin.

+ cele nouă pârtii sunt pentru toate gusturile. Dotate cu două teleschiuri și un telescaun, pârtiile au o dispunere excelentă pe platoul alpin. Sunt variate ca dificultate și înclinaţie, conținând porţiuni atât de zăpadă tasată, cât şi de aşa-numita powder (zăpadă nebătută, făinoasă), ideală pentru snowboard și freeride. Aşezarea în raport cu vegetaţia oferă experienţe inedite prin coborârea din golul alpin (2.010 m alt. – 1.900 m alt.) fie prin pădure, fie pe lărgimea platoului. Diferenţa de nivel este de circa 250 m. Totodată, ca începător te vei descurca şi pe pârtiile de nivel mediu datorită porţiunilor abrupte şi scurte, urmate de curbe line de revenire. Ele îţi vor creşte adaptabilitatea fără riscul de a nu mai putea controla alunecarea din cauza vitezei.

+ staţiunea e în mijlocul ţării, în vecinătate cu judeţele Alba, Hunedoara, Sibiu, Gorj, Vâlcea. Judeţe apropiate: Cluj, Arad, Argeş, Braşov, Mureş.

+ în proporţie de 80 %, drumul e ireproşabil. Şoseaua de pe Valea Sebeşului (Sebeş – lacul Oaşa, 64 km, DN 67 C) este excelentă, în urma refacerii sale de la zero cu asfalt nou-nouţ.

+ peisajele sunt încă sălbatice şi neatinse de mâna omului. Ca frumuseţe, sunt incomparabile cu alte zone din judeţul Alba iar în zilele senine fiecare pârtie oferă panorame superbe asupra Meridionalilor.

+ nu te poţi rătăci. La fiecare bifurcaţie există indicatoare care te îndrumă din aproape în aproape spre Oaşa, spre Luncile Prigoanei şi spre Şureanu. Până şi în lipsa indicatoarelor se poate intui direcţia bună, pentru că celelalte drumuri, care se desprind la bifurcaţii, sunt înzăpezite şi evident neumblate.

+ există o școală de schi și snowboard, la baza pârtiilor.

+ există centre de închiriat schiuri și plăci în tabăra sportivă Luncile Prigoanei și la baza pârtiilor.

+ există un punct Salvamont, la baza pârtiilor.

+ există semnal Cosmote la baza pârtiilor și semnal Orange, la cota 1.850.

Cu minus…

- skipass-ul e costisitor (urcare telescaun: 2 puncte; urcare teleschi: 1 punct, în condițiile în care 1 punct costă 5 lei), comparativ cu prețurile altor domenii schiabile din țară (și din străinătate), mai bine dotate.

- drumul dintre Oaşa şi Şureanu (DJ 704) e cumplit, părând mai degrabă drum forestier decât drum județean. E foarte accidentat, aproape inaccesibil între lacul Oașa și mănăstirea Oașa, datorită gropilor create de traficul excesiv al mașinilor cu lemne. Pe de altă parte, în condiţii de ninsoare apar nămeții și se îngustează drumul, tot așa cum atunci când se încălzește vremea apar noroaiele.

- există un singur drum de acces, adică DN 67 C, Sebeş – Oaşa. Atât accesul spre Şureanu dinspre Vâlcea pe Transalpina, cât și cel dinspre Cugir, Deva, Arad pe DJ 704 sunt complet inaccesibile iarna.

- inaccesibilă este și scurtătura pe Valea Prigoanei (sau Gura Prigoanei), drum care leagă DN 67 C de Luncile Prigoanei prin numai 7 km.

- se creează ambuteiaje exasperante între Luncile Prigoanei și Domeniul Schiabil Șureanu. Motive principale: lipsa lanțurilor, neglijența, graba și lipsa de măiestrie a șoferilor.

- nu există webcam la pârtii.

- pe unele pârtii pur şi simplu te opreşti în loc. De pildă pârtia S1 (ce o continuă pe S2 dinspre Vârful Şureanu) e atât de lină, încât te opreşti indiferent dacă eşti pe schiuri, pe placă şi oricâtă viteză ai avea. Mai neplăcut e pentru boarderi, care trebuie să-şi desfacă legăturile şi să înainteze pas cu pas, pentru câteva zeci de metri.

- există foarte puține unități de cazare. Cele mai apropiate sunt cele câteva cabane din Luncile Prigoanei, plus o pensiune din Poarta Raiului.

Atenție! A nu se confunda Domeniul Schiabil Șureanu cu celălalt proiect, mult mai amplu şi mai scump (35 milioane Euro), denumit „Domeniul Schiabil Valea Sebeşului” (din cadrul programului Natura 2000). Aparține Consiliului Județean Alba și va fi derulat peste câţiva ani, deschizând pârtii nu pe Şureanu, ci pe vârful lui Pătru. Detalii aici.

Acces unic spre pârtii: ruta Sebeş – barajul Oaşa pe DN 67 C, apoi la dreapta, pe lângă baraj pe DJ 704, ruta Oașa – Mănăstirea Oaşa – Luncile Prigoanei – Domeniul Schiabil Şureanu. Distanţă: 82 km. Durată: maxim 2 h 30 min, incluzând popasuri.

Site-uri asociate:

www.schisureanu.ro

www.luncile-prigoanei.ro

www.luncile-prigoanei.eu

www.valeasebesului.ro