A început Postul Mare. Mare scofală, zic mulţi în sinea lor, cu acel surâs superior al omului care nu se încurcă cu treburi super-băbeşti şi mega-învechite cum ar fi rugăciunea, postul, dragostea… În mintea unora, ele sunt erori ale raţiunii, deci goană după basme sau pierdere de timp pentru „chestii” care nu se văd. Dovadă [...]

Oașa e un nume vechi. În mintea multora, el înseamnă apă, brazi și aer de munte. Adică datele esențiale ale lacului Oașa, faimos în țară și în lume pentru întinderea sa izbitor de frumoasă, aproape oceanică. Un rai pentru orice fotograf… Și totuși, Oașa nu e doar atât. Aproape de lac, retrasă în munți ca [...]

„N-ați nimerit prea bine. Sunt primele zile din Postul Mare iar rânduiala e deosebită acum față de restul timpului”, ne-a spus bătrânul părinte Sofronie Boboia, cu surâsul îngăduitor al omului care vrea, totuși, să te ajute din toată inima. „Dar ca să nu plecați supărați de la noi, vă voi povesti, totuși”. Și ne-a povestit, [...]

… anul 1959 a adus cumplitul Decret 410, în urma căruia majoritatea mănăstirilor de până atunci au fost desființate, obligându-i pe toți viețuitorii mai tineri de 50 de ani să se întoarcă la viața civilă? Este și cazul Mănăstirii Râmeț, din Munții Trascău. Cu toate astea, foarte puțini din cei izgoniți din mănăstiri și-au abandonat [...]

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.180, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E Mănăstirea Măgura, pe vârf de culme, ghemuită între munți ca un [...]

O găseşti la doi paşi de Zlatna. Calea ferată trece nu departe de zidurile ei şi o mare uzină îi este vecină. Totuşi, ceva se întâmplă. Mănăstirea Pătrângeni n-are nimic de-a face nici cu oraşul, nici cu zgomotul, nici cu cenuşiul industrial al Zlatnei. E, probabil, „vina” copacilor ce înconjoară mănăstirea, ca o protecţie verde. [...]

… Zlatna era, pe vremea imperiului roman, unul dintre cele mai semnificative centre urbane din Dacia? Se numea Ampelum, fiind centrul administraţiei minelor de aur din Dacia, precum şi sediul procuratorilor aurăriilor. Aceştia, denumiţi „procuratores aurarium”, coordonau diverşi funcţionari care apar în inscripţiile litice (în piatră) descoperite pe teritoriul actual al Zlatnei. De pildă, Mănăstirea [...]

Despre Achim Emilian nu e simplu să scrii. Oricum ai întoarce-o, oricum ai potrivi fraza, tot la cuvinte mari ajungi, ceea ce, probabil, pe mulţi cititori i-ar plictisi. Pentru că pur şi simplu nu i-ar convinge. Problema e că Achim Emilian, azi în vârstă de 70 de ani, a făcut atât de multe pentru lumea [...]

La prima vedere, judecând după altitudini, ai zice că Metaliferii nu oferă privelişti ieșite din comun. Ai fi tentat să crezi că marile panorame sunt în Trascău şi Şureanu, adică în zone de care auzi, despre care se scrie… Ei bine nu, faptul că Metaliferii nu fac prima pagină a revistelor de turism nu înseamnă [...]

Sălbatice, golașe, Cheile Glodului nu înseamnă, totuși, numai piscuri și cuiburi de șoim. An de an, în prima zi de vineri de după Sfintele Paști – așadar în Săptămâna Luminată – Cheile Glodului devin loc de pelerinaj pentru sute de oameni cu credință în Domnul. Şi au un singur scop: să ajungă la străvechiul Izvor [...]

Ruine bizare, ideale pentru şedinţe foto, există peste tot în judeţ. Cisteiu de Mureş, Uioara de Sus şi Sânmiclăuş sunt doar câteva nume care, în ochii fotografilor, înseamnă locaţii excelente. La Vinţu de Jos, pe drumul înspre Mănăstirea Cheile Cibului, zac rămăşiţele tăcute ale celui mai valoros castel renascentist din ţară. Se numeşte Martinuzzi şi [...]

… la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia este expusă o fereastră a Castelului Martinuzzi, ilustrând, astfel, o frântură din eleganţa sa renascentistă? Este, de fapt, un ancadrament de fereastră, recuperat din ruinele castelului, piesa făcând parte din lucrările de plastică arhitectonică atribuite pietrarilor de pe şantierele princiare, care au promovat formele Renaşterii.

… la Ceru-Băcăinţi, de la poalele Munților Metaliferi, tradiţia a fost păstrată cu sfinţenie timp de sute de ani? Vorbim despre dansul căluşarilor, vechi de peste 2.000 de ani, răspândit în toată ţara. La Ceru-Băcăinţi, însă, dansul este unic atât prin coregrafie (compusă din 3 segmente – „Căluşarul”, „Brâul”, „Romana”), cât şi prin costumaţie („cheptar” [...]