Credite foto: Rareş Tileagă Atâta trebuie să faci: să ieşi din casă şi să te uiţi în sus. Nu prea contează când, ideea e să priveşti în sus. Vezi nori, vezi cer, vezi turnuri înalte. Sigur că „te râde lumea”, dacă la asta te gândeşti şi dacă de asta ţi-e teamă, dar acum vorbim de [...]

Credite foto: Rareş Tileagă Să zicem că ai fost peste tot: Alpi, Egipt, Japonia, Sri Lanka. Le-ai luat pe rând şi parcă nimic nu-ţi mai ia ochii, când vii acasă. Oare? Din contră, lucrurile stau ceva mai sănătos decât atât. Diferenţa dintre minunile „de dincolo” şi cele „de aici” e că, în România, ai un [...]

Credite foto: Rareş Tileagă – Cheile Mănăstirii – Apusenii… Una e să-i ştii de pe net, şi alta să fii acolo, la poale. Sunt grandioşi şi pur şi simplu îţi trece orice făloşenie când te vezi faţă-n faţă cu 1000 m de stânci abrupte… Problema e că nu le găseşti chiar oriunde, ca să te [...]

Credite foto: Rareş Tileagă … pe unul din cele mai semeţe piscuri ale Cheilor Mănăstirii se găseşte o cruce mare de fier? În spatele ei se învârt multe legende, însă oamenii locului ştiu una şi bună despre ceea ce s-a întâmplat acolo. Se crede că respectiva cruce îi este închinată unui inginer, care a pierit [...]

Credite foto: Rareş Tileagă Oriunde ai fi în Alba, nu eşti departe de Râmeţ. Mănăstirea e aproape în inima judeţului, deci n-ai foarte mult de mers. Şi chiar de-ai avea, merită în primul rând „pentru drum” – Valea Geoagiului, Cheile Mănăstirii, Pădurea Sloboda, Cheile Râmeţului. În al doilea rând, însă, du-te acolo pentru ceea ce [...]

… la Râmeţ se află o mărturie miraculoasă despre moartea Sfântului Ghelasie, arhiepiscopul românilor din Transilvania în sec. XIV? Mărturia constă într-o bucată de piatră, în care a rămas urma copitei măgăruşului pe care călărea de obicei arhiepiscopul. În ziua morţii sale, Ghelasie cobora de la Hopagi şi se afla călare pe asin, însă şi-a [...]

… la Râmeţ se află craniul tămăduitor al Sfântului Ghelasie? Moaştele au ieşit la iveală printre straturile de pământ şi pietriş, depuse de apele năvalnice pe lângă biserică, până sub ferestre, fiind descoperite în perioada interbelică, odată cu lucrările de scoatere a pământului din jurul monumentului. Era un craniu gălbui, curat, care răspândea o mireasmă [...]

Credite foto: Rareş Tileagă – noua biserică a mănăstirii Râmeţ – Porţi înalte, ziduri groase, ferestre înguste… Mănăstirile au felul lor de a se rupe de lume, dovadă că-s cocoţate în munţi, departe de larma străzii. Asta le face un pic mai aproape de cer, curăţenie care se simte încă de la intrare. Gata cu [...]

Credite foto: Rareş Tileagă – vechea biserică a mănăstirii Râmeţ – Râmeţ? De cum intri pe porţile mănăstirii, le vezi rând pe rând: biserica mare din mijloc, chiliile înalte, potecile de piatră, aleile verzi. La cât sunt de tihnite, ai zice că-s aici de sute de ani… Nu chiar. Un singur lăcaş, din toată curtea, [...]

Credite foto: Rareş Tileagă … sub altarul vechii biserici a mănăstirii se află un izvor tămăduitor? A fost descoperit din vechime, fiind folosit încă de atunci de către călugării care slujeau la altar. Izvorul era acoperit cu o lespede mare iar aceştia o îndepărtau, pentru a folosit apa în timpul slujbei şi pentru a o [...]

Credite foto: Rareş Tileagă … dedesuptul vechii biserici de la Râmeţ au fost găsite nu mai puţin de opt mormite? Patru au fost descoperite în fundaţia bisericii iar celelalte patru, în jurul ei. În total, douăzeci de schelete, pe care specialiştii le-au dus la Institutul de Antropologie din Iaşi, unde s-a stabilit vechimea şi vârsta [...]

Credite foto: Rareş Tileagă – Cheile Râmeţului – Dacă tot ajungi la mănăstire, musai de ştiut că aventura nu se opreşte aici. Şi oricât ar fi de grozave, totuşi nu Cheile Mănăstirii sunt „capăt de linie”. Din contră, sunt un fel de poartă către ceea ce urmează cu adevărat. Te aşteaptă un ţinut şi mai [...]

… Cheile Râmeţului reprezintă cea mai joasă altitudine din ţară (aprox. 1000 m) unde se găseşte floarea-de-colţ? Faimoasa plantă, ca o steluţă, cunoscută şi sub numele de Floarea-reginei, a fost declarată monument al naturii încă din 1933, numărându-se printre plantele perene fără ramificaţii, ce poate ajunge până la 50 – 80 cm. Preferă zonele stâncoase, [...]