România, ianuarie, 2009. Suntem în plină viteză de la o zi la alta, totul se consumă rapid şi eficient, ca o schiţă de proiect, fiindcă… nu mai e timp! Gata cu mersul pe jos, cu mâncarea gătită, gata şi cu somnul adânc, plin de vise. Aşa e azi, la oraş; trăim pe scurt şi la [...]

Sfârşitul de ianuarie va fi românesc cât încape. Cântece, datini, meşteşuguri, costume, toate culese din adâncul neamului nostru, pentru o zi întreagă de sărbătoare: 30 ianuarie. Se numeşte „Datină străbună pe Secaş” şi se întâmplă, fireşte, în Ţara Secaşelor. Au trecut deja 37 de ani de la prima ediţie iar gurile bune spun că va [...]

- tradiţia de Bute – Copiii strigau de mama focului când îi vedeau că vin… Apoi îi aşteptau cuminţi, mai ceva ca pe Moş Crăciun. Abia apucau să-i vadă de la fereastră, înălţându-se din călcâie de parcă urma să-i privească pe furiş. Şi rămâneau aşa bieţii copilaşi, cu coatele pe pervaz, cu privirea fixă, până [...]

- tradiţia de Bobotează – E început de an şi ne macină gândul că tre’ să le punem pe toate la punct. Urări, planuri, contracte, în sfârşit ne prindem într-o horă de parcă am şti ce aduce ziua de mâine. Habar n-avem cât de puţin ţin toate astea de noi! Mai bine am agăţa un [...]

… numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uşilor şi al porţilor, cel cu două feţe, cu una privind spre anul trecut şi cu cealaltă privind spre anul ce urmează? Cât despre momentul „oficializării” lunii ianuarie, aceasta a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.Hr. Până atunci anul avea [...]

- tradiţia de Şezătoare – S-o luăm aşa: vine un străin la tine şi te întreabă una-alta de ţara ta. Ce capitală, câtă populaţie, ce fel de munţi etc.  Din toate poţi spune un pic şi s-ar putea chiar să-l faci curios pe om. Dar mai e ceva, de care mulţi uită. Pare o chestie [...]

- tradiţia de Clacă – În România se munceşte de secole întregi. Se munceşte la plug, la coasă, la fân, se munceşte la greu. Chiar şi azi, în era butoanelor subţiri, se (zice că) lucrează pe rupte. Dar umblă o vorbă din bătrâni: „ştii cu ce-i dai în cap la lucru? Cu statu’!”. Da, cu [...]

Cam aşa gândeşte ţăranul român, fie că-i Duminică sau joi, dimineaţă sau seară, la masă ori la plug. E ceva în firea satului românesc care parcă îl face pe om să-şi uşureze munca sau „năcazu” prin nădejdea în Domnul. Dovadă că, de-a lungul veacurilor, a pus la cale o întreagă rânduială de practici prin care [...]

… „paparuda” a rămas cea mai răspândită denumire a ritualului magic de invocare a ploii, practicat de români pe timp de secetă? Jocul este practicat în a treia zi de joi după Rusalii (Pogorârea Sfântului Duh); cu toate acestea, el poate fi practicat în oricare zi de primăvară sau vară, după o secetă prelungită. În [...]

… tăbliţele de lut de la Tărtăria datează (conform specialiştilor americani şi germani) din anul 5500 î.Hr. şi conţin cea mai veche scriere din istoria umanităţii? Tărtăria se află undeva între Sebeş şi Orăştie, iar obiectele (trei tăbliţe de lut) au fost descoperite de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în 1962. Dacă se admite că [...]